Polițiștii avertizează asupra unei metode de înșelăciune prin care victimele sunt convinse să transfere bani în criptomonede, după ce persoane necunoscute se prezintă drept reprezentanți ai unor bănci, instituții publice sau companii de telecomunicații. Sub pretextul unor presupuse probleme cu un cont bancar, al recuperării unor taxe sau al unor investiții profitabile, infractorii creează o stare de panică și le determină pe victime să retragă economiile și să le depună la bancomate de criptomonede.
Două cazuri prezentate de polițiștii din Buzău arată cum funcționează această schemă și cât de importantă poate fi intervenția rapidă. Într-unul dintre dosare, autoritățile au reușit să blocheze aproximativ 200.000 de lei înainte ca banii să fie transformați în criptomonede. Într-un alt caz, o tânără de 29 de ani din Galați a fost convinsă să retragă 167.500 de lei din conturile bancare și să încerce să îi depună în bancomate de monede virtuale. Tranzacțiile au fost realizate doar parțial, iar femeia a sesizat poliția după ce fratele său a avertizat-o că ar putea fi victima unei fraude.
Cum sunt convinse victimele să își transfere banii
Potrivit avertismentului transmis de polițiști, escrocii folosesc mai multe pretexte pentru a câștiga încrederea persoanelor vizate. Unele victime sunt contactate prin e-mailuri nesolicitate, mesaje pe rețelele de socializare sau ferestre pop-up, în timp ce altele primesc apeluri telefonice de la persoane care pretind că reprezintă instituții bancare, autorități publice ori operatori de telecomunicații.
Scenariile diferă, însă urmăresc același rezultat: determinarea victimei să acționeze rapid, fără să verifice informațiile primite. Apelanții pot susține că un cont bancar este implicat într-o fraudă, că identitatea titularului a fost compromisă, că există o datorie urgentă sau că trebuie recuperată o sumă plătită în plus. În alte situații, invocă problemele unui membru al familiei, un presupus mandat de arestare ori posibilitatea obținerii unor câștiguri importante din investiții.
Pentru ca povestea să pară credibilă, persoanele care sună folosesc un ton calm și autoritar și se prezintă drept angajați ai unor instituții cunoscute. După ce obțin atenția victimei, încearcă să o izoleze de familie și de alte persoane care ar putea observa neregulile.
Îndemnuri precum „Nu închideți telefonul!”, „Nu spuneți nimănui!” sau explicații potrivit cărora situația ar face parte dintr-o anchetă confidențială sunt semnale de alarmă. Prin menținerea apelului și interzicerea discuțiilor cu alte persoane, infractorii încearcă să împiedice verificarea independentă a informațiilor.
De la un apel telefonic la depuneri de bani la bancomate crypto
După ce victima acceptă explicațiile primite, escrocii îi indică pașii pe care trebuie să îi urmeze. În funcție de scenariul folosit, persoana poate fi îndrumată să retragă numerar din contul bancar, să se deplaseze la un bancomat de criptomonede și să urmeze instrucțiunile primite telefonic.
În unele cazuri, infractorii trimit coduri QR pe care victimele sunt convinse să le scaneze. Acestea depun apoi numerarul în aparatul respectiv, iar banii sunt convertiți în criptomonede și transferați către portofele digitale controlate de escroci.
Odată confirmată tranzacția, recuperarea sumelor devine dificilă. Transferurile în criptomonede sunt, de regulă, ireversibile, iar fondurile pot fi mutate rapid între mai multe portofele digitale, ceea ce complică identificarea traseului banilor și recuperarea lor.
Riscul crește atunci când victimele nu sunt familiarizate cu tranzacțiile în monede virtuale și urmează întocmai indicațiile primite. Sub presiunea apelului și convinse că își protejează economiile sau rezolvă o problemă urgentă, acestea pot ajunge să depună sume considerabile fără să realizeze că transferă banii direct către persoane necunoscute.
Polițiștii subliniază că nicio instituție oficială nu solicită plata unor taxe, datorii sau sume necesare pentru „securizarea” unui cont prin intermediul criptomonedelor. Cererea de a păstra secretul, presiunea extremă, amenințările și indicațiile de a depune numerar la un bancomat crypto trebuie tratate ca posibile indicii ale unei fraude.
Aproape 200.000 de lei, blocați înainte să fie transformați în criptomonede
Unul dintre cazurile investigate de polițiștii din Buzău arată cum banii unei victime pot fi transferați prin conturile altor persoane înainte de a ajunge în posesia infractorilor.
La 8 octombrie, polițiștii au fost sesizați de reprezentantul unei societăți comerciale, un bărbat de 73 de ani din municipiul Buzău, care a reclamat că ar fi fost victima unei înșelăciuni.
Potrivit cercetărilor, bărbatul fusese contactat telefonic de o persoană necunoscută, care s-ar fi prezentat drept reprezentant al unei instituții publice. Apelantul i-ar fi spus că trebuie să recupereze o sumă de bani achitată în plus cu titlu de impozit și l-ar fi determinat să comunice mai multe coduri primite pe telefon.
În realitate, prin transmiterea acelor coduri, bărbatul ar fi oferit acces la aplicația de mobile banking instalată pe telefon și, implicit, la contul său bancar.
La aproximativ 30 de minute de la contactul inițial, victima a observat notificări privind efectuarea unor plăți din cont și a sesizat imediat poliția. Reacția rapidă a permis declanșarea unor verificări urgente și cooperarea cu polițiștii de investigații criminale din mai multe județe.
Prin intervenția autorităților și colaborarea cu instituțiile bancare, aproximativ 200.000 de lei au fost blocați în conturi înainte să fie retrași și introduși în circuitul tranzacțiilor cu criptomonede.
Investigațiile au indicat că banii fuseseră transferați din contul bărbatului către conturile unor persoane din Alba, Giurgiu, Dolj și Covasna. Potrivit polițiștilor, titularii acestor conturi ar fi fost, la rândul lor, induși în eroare prin promisiunea unor câștiguri din investiții.
Acestora li s-ar fi spus să retragă banii și să îi depună la bancomate de criptomonede, sub pretextul că astfel ar evita plata impozitelor aferente sumelor obținute. În acest fel, persoane ale căror conturi au fost folosite pentru transferuri ar fi putut fi atrase în mecanismul fraudei fără să cunoască proveniența reală a banilor.
Polițiștii au întocmit dosar penal pentru înșelăciune și continuă cercetările, sub coordonarea procurorului de caz, pentru identificarea persoanelor implicate și dispunerea măsurilor legale.
O tânără din Galați a fost convinsă să retragă 167.500 de lei
Un alt caz semnalat de polițiștii din Buzău vizează o tânără de 29 de ani din Galați, care a fost contactată de mai multe persoane necunoscute în decursul a două zile.
La 28 octombrie, femeia a sesizat poliția, reclamând că ar fi fost înșelată. Din cercetări a reieșit că, în perioada 27-28 octombrie, aceasta ar fi primit apeluri de la persoane care s-ar fi recomandat drept reprezentanți ai unor companii de telecomunicații, operatori bancari sau autorități publice.
Apelanții ar fi invocat o presupusă problemă privind securitatea contului bancar al tinerei și ar fi determinat-o să își retragă banii și să îi depună la bancomate de criptomonede.
Convinsă de explicațiile primite, femeia ar fi retras în total 167.500 de lei, cu intenția de a-i transfera în monede virtuale. A încercat să efectueze aproximativ opt transferuri, deplasându-se la bancomate de criptomonede din Galați și Buzău.
Depunerile au fost realizate însă numai până la concurența sumei de 56.800 de lei, după ce bancomatele la care s-a deplasat s-ar fi blocat. Astfel, din suma retrasă în vederea efectuării tranzacțiilor, 56.800 de lei au fost depuși în monede virtuale, potrivit informațiilor comunicate de polițiști.
Un rol important în oprirea tentativei de fraudă l-a avut fratele tinerei. În urma unei discuții telefonice, acesta a avertizat-o că situația ar putea fi o înșelăciune. Femeia a sesizat apoi poliția.
Și în acest caz a fost întocmit dosar penal pentru înșelăciune, iar cercetările continuă sub coordonarea procurorului de caz pentru identificarea autorilor și luarea măsurilor legale.
Cele două situații evidențiază două momente în care o fraudă poate fi întreruptă: sesizarea rapidă a poliției, care poate permite blocarea fondurilor încă aflate în conturi, și intervenția unei persoane apropiate, capabile să observe că instrucțiunile primite de victimă nu sunt în regulă.
Ce trebuie să facă persoanele contactate de presupuși reprezentanți ai instituțiilor
Pentru a preveni astfel de înșelăciuni, polițiștii recomandă ca orice solicitare financiară neobișnuită să fie verificată înainte de efectuarea unei plăți sau a unui transfer.
Persoanele contactate telefonic trebuie să închidă apelul și să contacteze direct instituția invocată, folosind numărul oficial de telefon, nu datele furnizate de interlocutor. De asemenea, este important să discute cu un membru al familiei înainte de a retrage sau transfera sume importante de bani.
Codurile primite prin SMS, datele de autentificare și informațiile care permit accesul la aplicațiile bancare nu trebuie comunicate unor persoane necunoscute. Nici codurile QR primite de la interlocutori neverificați nu trebuie scanate pentru efectuarea unor operațiuni financiare.
Polițiștii atrag atenția și asupra rolului pe care îl pot avea agenții de pază din spațiile în care sunt instalate bancomate de criptomonede. Dacă observă persoane în vârstă care par agitate, efectuează tranzacții succesive sau par să urmeze instrucțiuni primite telefonic, aceștia sunt încurajați să le atragă atenția asupra riscurilor și să le îndemne să verifice situația înainte de a continua.
Discuțiile în familie despre aceste metode de fraudă pot preveni pierderi importante, mai ales în situațiile în care escrocii folosesc amenințări, urgențe inventate sau pretinse anchete pentru a împiedica victimele să ceară ajutor.
Persoanele care suspectează că au fost vizate de o astfel de tentativă trebuie să sesizeze poliția. Dacă au comunicat deja date bancare sau au efectuat transferuri, este important să contacteze imediat banca pentru a solicita verificarea și, dacă mai este posibil, blocarea operațiunilor, apoi să informeze poliția cu privire la cele întâmplate.
Sesizările pot fi depuse la cea mai apropiată unitate de poliție sau prin portalul de petiții al Poliției Române, prin selectarea unității teritoriale competente.
Regula esențială este simplă: nicio persoană nu ar trebui să își retragă economiile și să le depună în criptomonede la indicațiile primite într-un apel telefonic neverificat, indiferent de instituția în numele căreia vorbește interlocutorul.
