Pentru al 15-lea an consecutiv, a apărut Almanahul „Renaşterea buzoiană” - 2018, publicaţie anuală editată de Asociaţia culturală omonimă, prezidată de Ovidiu Cameliu Petrescu.

          Responsabilii ediţiei din acest an - Viorel Frîncu şi Lucian Mănăilescu - au selectat materiale ale celor peste70 de autori din judeţul Buzău şi din ţară - prozatori, poeţi, eseişti, istorici, mulţi dintre aceştia fiind personalităţi recunoscute ale culturii române.

 

          Almanahul se deschide cu poezia „La Cheia Buzăului”, aparţinând marelui scriitor Vasile Voiculescu, o evocare a dramaticelor lupte ale ostaşilor români, în timpul Primului Război Mondial.

          Având în vedere împlinirea a o sută de ani de la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, sunt inserate în cuprinsul almanhului ample fragmente din cartea „Însemnări din Răsboiul României Mari” de dr. Vasile Bianu, colonel în rezervă, fost medic primar al Spitalului „I. C. Brătianu” din Buzău, martor ocular al serbărilor de la Alba Iulia şi Buzău, prilejuite de istoricul eveniment. De asemenea,Valeriu Nicolescu, un acribic istoric, completează această imagine semnând articolul „Buzoienii şi Unirea de la 1 Decembrie 1918”.

          În acelaşi context, este evocată figura marelui om politic buzoian Alexandru Marghiloman, prin lucrările col. (r) dr. Mircea Tănase („Alexandru Marghiloman - un sacrificat (încă nepreţuit) pe altarul României Mari”) şi Emil Niculescu („Alexandru Marghiloman sportsman şi arbitru al eleganţei politice”), el însuşi un partcipant activ la înfăptuirea istoricului act al Marii Uniri.

          În acest an, la 9 noiembrie, se împlinesc 125 de ani de la inaugurarea primei Biblioteci publice la Buzău, de către marele pedagog Basil Iorgulescu, prilej pentru publicistul Viorel Frîncu de a realiza un documentar, cu subtitlul „Repere cronologice”.      

          Dintre materialele din domeniul istoriei, amintim câteva: „Mărăcinenii de până la anul 1700” (Alexandru Gaiţă), „Din istoria învăţământului particular buzoian” (Liliana Manole - Arhivele Naţionale Buzău), „Maiorul aviator Ioan Peneş. 10 iunie 1892 - 5 februarie 1935” (c-dor (r) dr. Marius-Adrian Nicoară), „Mănăstirea Poiana Mărului - refaceri şi restaurări în perioada 1850-1970” (cercetător ştiinţific dr. Sorin Geacu - Academia Română), „Vechi familii pârscovene: Stătescu” (prof. Gh. Postelnicu), „Scarlat Voinescu, un revoluţionar uitat” (Eduard Sârbescu”).

          Dr. Viorel Gheorghe semnează câteva „Pagini din istoria Buzăului”, unele inedite, altele mai puţin cunoscute: „Prima încercare de introducere a canalizării în Buzău” şi „Casa de Cultură a Sindicatelor, o nouă posibilă zonă istorică a Buzăului”.

          În domeniul beletristicii, regăsim nume importante ale literaturii române: Ion Gheorghe, Passionaria Stoicescu, Ion Roşioru, Valeria Manta Tăicuţu, Nicolae Gâlmeanu, Nicolae Peneş, Lucian Mănăilescu, Marin Ifrim, Traian Gh. Cristea, Nistor Tănăsescu, Nicolae Pogonaru, Iuliana Paloda-Popescu, Mihai M. Macovei, Manuela Camelia Sava, Nicolai Tăicuţu, Gina Zaharia, Constantin Fieraru, Mihaela Roxana Boboc, Dumitru Istrate Ruşeţeanu, Gheorgh Onea, Dorin Bocu, Marius C. Nica, Ştefan Dima-Zărneşti (poezie), Magda Ursache, Florentin Popescu, Tudor Cicu, Gheorghe Oncioiu, pr. dr. Mihail Milea, Titi Damian, Virgil Diaconu, Dan Manciulea, Gabriel Peneş, Valentin Cojocaru (proză) şi alţii.

          De remarcat eseul semnat de Ovidiu Cameliu Petrescu, intitulat „Un altfel de Canal”, despre intelectualitatea posdecembristă şi condamnarea, prin cenzurare, a celor care nu au acceptat aşa-zisa doctrină a elitismului ideologic.

          Almanahul „Renaşterea buzoiană” 2018, în cele 232 de pagini, conferă cititorului, încă o dată, o lectură diversă, pentru toate gusturile, în care va descoperi valorile născute în spaţiul de înaltă spiritualitate de la Curburii Carpaţilor.

Viorel Frîncu